invat sa traiesc

asa cum am promis, am pregatit deja ideea zilei. parca ar fi sugestie pentru un brand anume, nu? cum sa zic altfel? oferta zilei? hmmm...mai rau! sugestia zilei? ma umple de furie expresia asta, fiindca ma duce cu gandul la pozele apetisante de pe produse, care arata de cele mai multe ori demential, insa se refera la un singur mic ingredient prezent in interiorul ambalajului, restul fiind ispite incluse in fotografia cea misela sub scuza "sugestie de prezentare". sa-ti faca pofta adica. cum ar veni, o masa copioasa prezenta pe ambalajul cutiei cu sare. hahaha! la asta nu cred ca s-au gandit inca, ar fi o treaba. deci nu. caut alt titlu, vad eu.

si pentru ca m-am infuriat cu porcariile astea comerciale (eu, care nu am televizor, nu stiu altii cum rezista), postez un pic mai tarziu ornamentul de azi (iaca cum vine de la sine formula magica) si va trimit pe altre meleaguri, pe un blog drag mie, foarte, foarte drag, plin de suflet, gratie si sinceritate, il citesc dintr-o suflare imediat ce apare o postare noua.
iar acum, a 10-a oara cand citesc aceasta postare, v-o arat si voua, sa va umpleti sufletele cu caldura acestor cuvinte.
imi place de mor, fiindca e scris sincer, pentru ca am si eu spaimele si durerile mele, planuri si vise si le ascund ferecate bine, sperand ca niciodata sa nu devina realitate unele, iar altele sa-mi fie prezent si bucurie.

cu drag, pentru tine!

traim!

perioada aceasta se anunta a fi foarte incarcata de activitati si se pare ca nu se dezminte, incepand chiar de luna trecuta, insa nu chiar cu activitatile pe care ni le-am propus.

in primul rand, atelierul a intrat intr-o scurta vacanta, din motive independente de activitatile noastre acolo.
in curand ne vom afla intr-un spatiu nou, doar al nostru, amenajat de noi, special in acest scop, de-abia astept! faptul ca il vom amenaja chiar noi inseamna ca o sa dureze un pic, daca ne gandim ca o luam de la 0, adica de la vopsitul peretilor :)

partea si mai buna e ca se schimba radical organizarea, o sa fim mai multi, o sa avem mai multe ateliere si o programa afisata din timp.

cu toate ca aceasta [sper eu] mica pauza mi-a schimbat planurile, n-am putut sta linistita, asa ca m-am apucat de cusut ciorapei pentru Mos Nicolae.
cum o problema nu vine niciodata singura, nici poze nu prea pot face din cauza de telefon stricat, inlocuit cu telefon vechi cu camera foto mai slaba, stricat si el si inlocuit cu un telefon mai vechi, fara camera foto :)

cu ciorapeii la mine e cam cu dus si intors, deoarece, asa cum am tot trancanit pe aici, sunt anti pseudotraditii/sarbatori/obiceiuri. cu mici exceptii, deoarece sunt sensibila la chestii dragute. adica am niste forme de briose senzationale, facute sa fie folosite de halloween. ceea ce nu am pus in practica. insa formele sunt atat de dragute incat mi se pare stupid sa nu le folosesc doar pt ca am eu pitici pe creier cu americanismele sufocante, stupide si de prost gust, pe care nu le inghit nici cu forta. asa ca fac bine mersi briose faine, cu fantomite, dovleci si alte prostioare, in tot timpul anului, mai putin de sarbatoarea careia le sunt destinate, asa cum fac prajiturele cu flori, buline, sau orice alte motive care au avut norocul sa nu fie atasate vreunei traditii.

cu ciorapeii la fel. eu am crescut cu Mos Nicolae asteptat cu cizme adevarate, lustruite si pregatite frumos (preferabil mai multe perechi :D) pe hol. cum nici vreun semineu nu am, nu vad de ce i-as pune un ciorap carpit in cui, sa-mi lase daruri. in situatia asta, retrograda cum sunt, am impresia ca ies totusi in oarecare castig de spatiu pentru cadouri.
cu toate astea sunt simpatici si ciorapeii, cum e simpatica si turta dulce decorata cu glazura colorata.
asa ca mi se pare o solutie ok pentru cei carora le facem daruri in alt interval orar decat cel rezervat mosului, care vine, asa cum bine stim, cand dormim cuminti.
si nici sa merg in vreo vizita si sa las in cizmele altora cadourile nu-mi vine, solutia mea raman ciorapeii din fetru, cusuti de mine (evident) si umpluti cu bunatati, facute sau nu de mine.

plus ca am in plan si un cos, in care sa transport ciorapeii, care erau putini cand am inceput sa cos la ei, insa pe parcurs lista pare din ce in ce mai lunga si se tot adauga. ca la gmail, still counting :)

prin urmare, dragii mei, traim, desi n-am mai dat vreun semn pe aici. muncim cu drag si spor pe de o parte pentru sarbatorile pe care le astept cu emotie, pe de alta parte pentru inceputul de an, care sper sa fie de bun augur pentru noi toti si mai ales pentru atelier!

o sa postez curand ciorapeii si cine stie ce mai apare pana ma ridic iar de la masina de cusut, poate va inspir.

PS: si ar mai fi o surpriza, la care inca lucrez cu o prietena, de-abia astept sa terminam si sa va povestesc cand, cum, unde, cat si mai ales ce!

din urma

am ramas in urma cu multe promisiuni de poze. ca urmare a faptului ca dl ericsson nu are cablu usb, am trimis cele 150 de poze pe dl nokia, prin bluetooth, apoi in dl pc. si daca tot am finalizat cele 150x5 apasari de taste, iata pozele in lumina reflectoarelor:

sa incepem cu tortul mamei, care a iesit cam asa:




reteta e de tarta cu ciocolata, din cartea de retete Montignac. iese foarte buna, fina, usoara, simplu de facut, ce sa mai, o adevarata placere!

incepe sa prinda contur si grupa cu copii speciali, care s-au simtit bine, s-au implicat neasteptat de bine in activitati, au fost relaxati, cooperanti, chiat incantati de spatiu si materiale. programul a fost relaxant, s-au jucat in desele pauze si au stat fara parinti. adica fara parinti deloc, ei venind sa-i ia dupa cele doua ore, ceea ce m-a bucurat nespus, mai ales ca s-a nimerit sa fiu singura si n-a fost o problema, din contra! bineinteles, partea cu statul fara parinti s-a intamplat si deoarece au fost deocamdata fetele care nu aveau nevoie de insotitor.

diseara, cu ajutorul lui kev o sa gasim cea mai eficienta metoda de a posta mai multe fotografii de la cursurile cu care am ramas datoare. daca as face eu asta, punand cate o imagine, s-ar blogul s-ar incarca incredibil de greu, asa ca ma bazez pe kev sa le grupeze in asa fel incat sa ocupe cat mai putin spatiu.

multa munca, munca multa

azi am terminat ilustratiile unui abecedar. dead-line aveam duminica, insa s-a dovedit a fi mai mult de lucru decat se estimase initial, asa ca de ilustrat am terminat ieri, iar azi am incheiat si ultimele ajustari. se pare ca ar mai trebui putina culoare. sa vedem daca mai e timp.

tot azi e ziua mamei, asa ca o sa dau o fuga acasa, sa-i spun "la multi ani!" si dupa ce inchid laptopul ma apuc de tort. promit sa pun poze :)

tot azi intru in vacanta. una scurta, care va dura pana luni, insa sper sa fie linistita si relaxanta, deoarece din septembrie se anunta treburi importante: atelierul are cele mai multe inscrieri dupa 1 sept, cand se intorc copiii acasa, o sa incep sa tin cursurile si in doua gradinite particulare, lista de gradinite ramanand deocamdata cu trei pozitii goale, sunt curioasa cand si cu ce gradinite se vor ocupa.

prin urmare, ma duc la petele de culoare pentru cartulie si ma pregatesc de primul week-end liber de cand am deschis atelierul!