Se afișează postările cu eticheta bucatari. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bucatari. Afișați toate postările

vineri, 30 iulie 2010

detalii de final

cu ocazia finalizarii pregatirilor pentru cursul de maine, tocmai am terminat 2000 de metri de ata, pe care am folosit-o la sorturi si bonete :)

revin cu rugamintea sa ne transmiteti inscrierile fie pe mail (diana.alecsandrescu@gmail.com), fie la unul din numerele de telefon: 0724.406.426 (Diana); 0722.699.087 (Daniel).

Cursurile se desfasoara sambata, pe strada Madrid, nr 6.
Puteti ajunge cu metroul pana la Piata Romana sau Stefan cel Mare.
La noi au statie urmatoarele mijloace de transport: autobuzele 331, 131, 182,330, 335; tramvaiele 46 si 34.
Ca si punct de reper este Restaurantul Perla, aflat chiar in intersectie.



Am pregatit si pentru parinti un spatiu in care isi vor putea petrece timpul impreuna, uitandu-se la televizor, sau bucurandu-se de amfitrionul atelierului, care ii va astepta cu cafeaua gata sa fie turnata in cesti.
Bineinteles, daca aveti alte treburi, puteti lasa copiii la atelier si sa va intoarceti la final sa ii luati.

Acest curs fiind unul de gastronomie, unde copiii vor ciuguli din ingrediente, iar la final chiar vor lua masa, este important sa comunicam pe mail, unde o sa va trimit o lista cu toate ingredientele folosite, in asa fel incat sa ma anuntati din timp daca exista alergii la vreunul din ele.

Un alt detaliu pe care nu l-am stabilit inca este ora de incepere. O sa iau in calcul programul copiilor, deoarece unii dorm la pranz si voi incerca sa stabilesc aceasta ora in functie de dorinta majoritatii parintilor. Din pacate nu voi putea satisface cerintele tuturor, insa promit sa fac tot ce-mi sta in puteri, eventual sa impart grupele si in functie de acest criteriu.
Prin urmare va rog sa specificati in mailul de inscriere si o ora care v-ar fi convenabila.

Eu trec la apretat echipamentul, deoarece bucatarii profesionisti trebuie sa arate impecabil, nu-i asa?

joi, 29 iulie 2010

ratatouille


nu stiu daca ati vazut filmul, e o adevarata sursa de inspiratie si merita fiecare minut petrecut in fata ecranului!

dincolo de personajul principal, soricelul Remy, care e cat se poate de amuzant, intreaga poveste are o morala simpla si utila: oricine ar putea fi...

am apreciat faptul ca, in ciuda faptului ca era un mare bucatar, la un moment dat a mai pierdut din stelele restaurantului, desi mi s-a parut deplasat sa moara saracul de inima rea dupa ce a pierdut-o pe prima...
parca prea contau niste amarate de stele. bine ca au dres-o la final, cand gateau extraordinar si erau apreciati de cel mai exigent client intr-un amarat de bistro. de fapt, cam astea sunt cele doua idei de baza (dupa parerea mea!): ca oricine ar putea fi (bucatar in film, insa e universal valabil pentru orice domeniu) si ca pana la urma conteaza ceea ce faci, nu unde, iar aprecierea este dincolo de stele, spatii selecte si clienti rafinati.

Foarte frumoasa poveste, frumos si conflictul dintre el ca membru al clanului de sobolani (ba chiar fiul conducatorului) si el ca si artist in cautarea unui loc al sau, chiar daca un pic excentric pentru cei mai importanti oame...pardon, soricei din viata lui.

si pentru ca nu stiu copil care sa fi vazut Ratatouille si sa nu se fi indragostit de imaginea talentatului bucatar Remy, micii mei prieteni de sambata viitoare vor primi cate un simbol al bucatarului, in speranta ca ii va ajuta sa lucreze cu spor, exact ca soriceii care gateau in bucataria restaurantului, alaturi de Remy si Linguini:


Sper totusi sa nu chitaie din cauza ei...

PS: eu chiar cred ca Remy intelegea ce ii vorbesc oamenii si le raspundea, pentru ca si pisica mea ma intelege, desi inca nu vorbeste. Insa intr-o zi, sigur se va intampla si asta!!!